Site Information
Location   Display on the map of Romania *
RAN Code   157709.01
LMI Code (List of Historic Monuments) History Monuments List of 2010   TM-I-s-B-06051
Name   Cetatea medievală de la Alioş - Cetatea Turcească
County   Timiş
Commune   Maşloc
City/Town/Village   Alioş
Place   Cetatea Turcească
Landmark   Cetatea este situată extravilan, la 2,1 km SE faţă de biserica ortodoxă din Alioş, la 4,65 km NE faţă de biserica ortodoxă din Maşloc, la 6,5 km SV faţă de biserica ortodoxă din Chesinţ şi la 200 m N de versantul drept al pârâului Valea Afundă, afluent stânga a pârâului Fibiş.
Hydrographic landmark - name   Valea Afundă
Hydrographic landmark - type   pârâu
Geomorphology   deal
Land utility   teren arabil şi pescărie modernă
Site Class   locuire
Site Type   cetate
Description   Fortificaţia de pământ este amplasată pe terasa superioară din versantul drept al pârâului Valea Afundă (are apă doar la precipitaţii bogate), în preajma unui izvor care a fost captat şi alimentează o pescărie. Pe latura de SV se află pârâul Valea Afundă, iar pe partea de NE un canal de desecare modern.
State of preservation   bună / 03.02.2012
Human risk   Agricultură intensivă: 2 / 03.02.2012
Last record update   21.07.2022
 
Finds
Class/ Type Period (Date) Documentary attestation Culture/ Cultural phase Description/ Notes LMI Code
Aşezare deschisă  Epoca bronzului   Tiszapolgar şi Bz D

 
 
Aşezare deschisă  La Tène    

 
 
Aşezare deschisă  Epoca medievală timpurie    

Cercetările arheologice de teren au evidenţiat un foarte bogat material ceramic, dispus atât în interiorul incintei fortificate, cât şi pe platoul de la E de aceasta. În lipsa unor săpături arheologice şi în contextul descoperirii unor fragmente ceramice datând din epoca bronzului şi până în Evul Mediu dezvoltat, cronologia fortificaţiei nu se poate realiza cu precizie. Fortificaţia este reprezentată de un şanţ cu a adâncime actuală de cca. 1 m şi o deschidere pe coamă de aproximativ 6-7 m. Forma este cvasicirculară, cu diametrul interior de cca. 15 m. Aşezarea şi fortificaţia sunt amplasate pe un promontoriu cu expunere sudică, în punctul în care Valea Afundă se deschide spre Valea Fibişului. Complexul arheologic a evoluat în jurul izvorului, singurul punct cu apă permanentă din zonă.

Cercetările arheologice de teren au evidenţiat un foarte bogat material ceramic, dispus atât în interiorul incintei fortificate, cât şi pe platoul de la E de aceasta. În lipsa unor săpături arheologice şi în contextul descoperirii unor fragmente ceramice datând din epoca bronzului şi până în Evul Mediu dezvoltat, cronologia fortificaţiei nu se poate realiza cu precizie. Fortificaţia este reprezentată de un şanţ cu a adâncime actuală de cca. 1 m şi o deschidere pe coamă de aproximativ 6-7 m. Forma este cvasicirculară, cu diametrul interior de cca. 15 m. Aşezarea şi fortificaţia sunt amplasate pe un promontoriu cu expunere sudică, în punctul în care Valea Afundă se deschide spre Valea Fibişului. Complexul arheologic a evoluat în jurul izvorului, singurul punct cu apă permanentă din zonă.
 
Fortificaţie de pământ  Epoca medievală dezvoltată (sec. XIV – XV)   neprecizată

Cercetările arheologice de teren au evidenţiat un foarte bogat material ceramic, dispus atât în interiorul incintei fortificate, cât şi pe platoul de la E de aceasta. În lipsa unor săpături arheologice şi în contextul descoperirii unor fragmente ceramice datând din epoca bronzului şi până în Evul Mediu dezvoltat, cronologia fortificaţiei nu se poate realiza cu precizie. Fortificaţia este reprezentată de un şanţ cu a adâncime actuală de cca. 1 m şi o deschidere pe coamă de aproximativ 6-7 m. Forma este cvasicirculară, cu diametrul interior de cca. 15 m. Aşezarea şi fortificaţia sunt amplasate pe un promontoriu cu expunere sudică, în punctul în care Valea Afundă se deschide spre Valea Fibişului. Complexul arheologic a evoluat în jurul izvorului, singurul punct cu apă permanentă din zonă.

Cercetările arheologice de teren au evidenţiat un foarte bogat material ceramic, dispus atât în interiorul incintei fortificate, cât şi pe platoul de la E de aceasta. În lipsa unor săpături arheologice şi în contextul descoperirii unor fragmente ceramice datând din epoca bronzului şi până în Evul Mediu dezvoltat, cronologia fortificaţiei nu se poate realiza cu precizie. Fortificaţia este reprezentată de un şanţ cu a adâncime actuală de cca. 1 m şi o deschidere pe coamă de aproximativ 6-7 m. Forma este cvasicirculară, cu diametrul interior de cca. 15 m. Aşezarea şi fortificaţia sunt amplasate pe un promontoriu cu expunere sudică, în punctul în care Valea Afundă se deschide spre Valea Fibişului. Complexul arheologic a evoluat în jurul izvorului, singurul punct cu apă permanentă din zonă.
 
 
Research
  Type Year Observations Persons Institutions
1. periegheză 2007
Name Forename Role
STAVILĂ Andrei Membru colectiv
BOLCU Lavinia Membru colectiv
MĂRUIA L.
ARDEALEAN M.
 

Bibliography
1. DMASI, Proiectul Listei Monumentelor Istorice, 1991 [Proiect LMI] (site record source)
2. Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis /16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/ 2004, vol. II, București, 2004, p. 2219, poz. 5 [Ordin MCC] (site record source)
3. Harta topografică a României, scara 1:25.000 [Referinţă cartografică]
4. Luca, Sabin Adrian, Descoperiri arheologice din Banatul românesc. Repertoriu, Sibiu, 2006, 23 (punctul 1 d) [Publicaţie]
5. Rădulescu, Alexandru, Cercetări arheologice medievale din Banatul de câmpie: scurt istoric, Studii de istoria Banatului. Universitatea de Vest din Timişoara, 23-24-25, Timișoara, 1999-2001, 67 [Publicaţie]
6. Măruia, L.; Micle, D.; Cîntar, A.; Ardelean, M.; Stavilă, A.; Bolcu, L.; Borlea, O., Horak, P.; Timoc, C.; Floca, C.; Vidra, L., ArheoGIS. Baza de date a siturilor arheologice cuprinse în Lista Monumentelor Istorice a judeţului Timiş. Rezultatele cercetărilor de teren, BioFlux, Cluj-Napoca, 2011 [Publicaţie]