Informaţii despre sit
Localizare   Afişează pe harta României *
Cod RAN   65351.10
Nume   Biserica Roşie din Târgovişte
Județ   Dâmboviţa
Unitate administrativă   Municipiul Târgovişte
Localitate   Târgovişte
Adresa   Calea Domnească, nr. 254
Punct   Biserica Roşie
Reper   Biserica se afla în partea de SE a vetrei oraşului medieval Târgovişte, în prezent zona centrală a oraşului modern, pe Calea Domnească, nr. 261, la intersecţia străzilor Calea Domnească şi Nicolae Radian, în curtea şi spaţiul ocupat de actualul sediu al Centrului Regional pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale 3 Sud Targoviste fost Centru Social Creştin al Arhiepiscopiei Târgovişte.
Reper hidrografic - nume   Ialomiţa
Reper hidrografic - tip   râu
Forma de relief   câmpie
Utilizare teren   locuire
Categorie   structură de cult
Tip   biserică; necropolă
Descriere   Biserică de tip navă, cu turlă clopotniţă pe pronaos, cu acces printr-un turn plasat pe latura de nord. Tot aici se află o capelă de curte bioerească construită de Coadă Vornicul între 1543-1545, dar şi un concac şi un cimitir (sec. XVI-XIX).
Biserică tip navă, capelă de curte boierească (curtea medievală ridicată de Coadă Vornicul între 1543-1545), conacul, cimitir, secolele XVI-XIX.
Observații   În "Repertoriul Arheologic al judeţului Dâmboviţa" al autorilor Olteanu, Gheorghe; Cârstina, Ovidiu şi Căprăroiu, Denis, adresa la care se află acest punct este: str. Calea Domnească, nr. 263. Reper: Biserica se află la intersecţia străzilor Calea Domnească cu G. Coşbuc.
Este posibil ca numerotarea străzilor să fie schimbată, iar unele străzi să-şi fi schimbat denumirea, astfel str. G. Coşbuc să fi devenit Nicolae Radian.
Stare de conservare   grav afectat / 01.07.2022
Data ultimei modificări a fişei   01.07.2022
 
Descoperiri în cadrul sitului
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Atestare documentară Cultura/ Faza culturală Descriere/ Observații Cod LMI
biserică  Epoca medievală (secolele XVI-XX) 1543-1924  neprecizată

Au fost efectuate săpături arheologice în anii 1960-1962 de către Radu Gioglovan. Din păcate nu s-a păstrat nici un fel de informaţie scrisă (documentaţie de şantier, planuri, planşe, notiţe etc.) ci numai informaţii verbale (lacunare şi subiective) despre materialele arheologice, rezultatele descoperirilor şi amplasarea secţiunilor. În momentul începerii campaniei de săpături, despre monument se cunoşteau următoarele date: - biserică de tip sală, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, cunoscută până târziu sub numele de Biserica Roşie, datorită culorii sale (faţadă alcătuită din cărămizi aparente) a fost ridicată în prima jumătate a sec. XVI, în partea de S a oraşului medieval, pe Calea Domnească, fosta Uliţă Mare. - monumentul a fost înălţat ca paraclis al curţii medievale a lui Coadă Vornicul, între 1542-1545, când ctitorul este menţionat în documente ca fiind mare vornic. - până în cea de-a doua jumătate a sec. al XVIII-lea, nu avem alte date despre lăcaş decât ştirile referitoare la reparaţii minore făcute in timpul domniilor lui Matei Basarab şi Constantin Brâncoveanu. - în martie 1768, biserica devine metoh al Mănăstirii Dealu, potrivit zapisului lui Scarlat Drugănescu, descendent la familiei ctitorului. - pisania târzie (din anul 1828), menţionează că biserica era netencuită, cu tâmpla de lemn distrusă şi „în stare proastă”, a fost acoperită cu tencuială şi zugrăvită” de iznoavă adăugându-i-se un mic pridvor”. - monumentul, ajuns până in perioada interbelică neschimbat de reparaţii sau adăugiri importante care să-i modifice aspectul iniţial, a fost demolat în anul 1924, ca urmare a unei hotărâri a administraţiei de atunci a oraşului. - într-o fotografie a lăcaşului de dinainte de demolare, monumentul apare cu planul de formă dreptunghiulară, fără abside laterale, având un turn clopotniţă aflat pe pronaos şi faţade lipsite de orice decoraţie. În campania 2005 a fost cercetată cea mai mare parte a bisericii de lemn descoperită în campania precedentă, biserică existentă sub cea de zid ridicată de Coadă Vornicul. Pe baza inventarului mormintelor descoperite (4 în campania a II–a şi 3 a III-a) în interiorul bisericii de lemn (care aparţin primei faze de funcţionare a lăcaşului) putem data biserica de lemn ca aparţinând intervalului cuprins între sec. XV-XVI.

Au fost efectuate săpături arheologice în anii 1960-1962 de către Radu Gioglovan. Din păcate nu s-a păstrat nici un fel de informaţie scrisă (documentaţie de şantier, planuri, planşe, notiţe etc.) ci numai informaţii verbale (lacunare şi subiective) despre materialele arheologice, rezultatele descoperirilor şi amplasarea secţiunilor.
În momentul începerii campaniei de săpături, despre monument se cunoşteau următoarele date:
- biserică de tip sală, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, cunoscută până târziu sub numele de Biserica Roşie, datorită culorii sale (faţadă alcătuită din cărămizi aparente) a fost ridicată în prima jumătate a sec. XVI, în partea de S a oraşului medieval, pe Calea Domnească, fosta Uliţă Mare.
- monumentul a fost înălţat ca paraclis al curţii medievale a lui Coadă Vornicul, între 1542-1545, când ctitorul este menţionat în documente ca fiind mare vornic.
- până în cea de-a doua jumătate a sec. al XVIII-lea, nu avem alte date despre lăcaş decât ştirile referitoare la reparaţii minore făcute in timpul domniilor lui Matei Basarab şi Constantin Brâncoveanu.
- în martie 1768, biserica devine metoh al Mănăstirii Dealu, potrivit zapisului lui Scarlat Drugănescu, descendent la familiei ctitorului.
- pisania târzie (din anul 1828), menţionează că biserica era netencuită, cu tâmpla de lemn distrusă şi „în stare proastă”, a fost acoperită cu tencuială şi zugrăvită” de iznoavă adăugându-i-se un mic pridvor”.
- monumentul, ajuns până in perioada interbelică neschimbat de reparaţii sau adăugiri importante care să-i modifice aspectul iniţial, a fost demolat în anul 1924, ca urmare a unei hotărâri a administraţiei de atunci a oraşului.
- într-o fotografie a lăcaşului de dinainte de demolare, monumentul apare cu planul de formă dreptunghiulară, fără abside laterale, având un turn clopotniţă aflat pe pronaos şi faţade lipsite de orice decoraţie. În campania 2005 a fost cercetată cea mai mare parte a bisericii de lemn descoperită în campania precedentă, biserică existentă sub cea de zid ridicată de Coadă Vornicul. Pe baza inventarului mormintelor descoperite (4 în campania a II–a şi 3 a III-a) în interiorul bisericii de lemn (care aparţin primei faze de funcţionare a lăcaşului) putem data biserica de lemn ca aparţinând intervalului cuprins între sec. XV-XVI.
 
necropola  Epoca medievală (secolele XVI-XX) 1543-1924  neprecizată

Au fost descoperite 25 morminte în prima secţiune (S 1) şi 15 morminte în cea de-a doua (S 2), cu un inventar relativ bogat (obiecte de podoabă: inele, cercei, monede etc.).

 
 
Cercetare
  Tip An Observații Colectiv Instituţii
1. cercetare de salvare 2005
Nume Prenume Rol
CĂPRĂROIU Denis 2
OLTEANU Gheorghe 1
DIACONESCU Petre 1
MATEI Mircea D. 1
Instituţia Rol
CNMCD Târgovişte 1
UV Târgovişte 2
2. cercetare de salvare 2002
Nume Prenume Rol
MATEI Mircea responsabil
OLTEANU Gh. Membru colectiv
Instituţia Rol
UV Târgovişte 1
CNMCD Târgovişte 2
3. cercetare de salvare
Nume Prenume Rol
OLTEANU Ghe. responsabil
DIACONESCU Petru Membru colectiv
Instituţia Rol
CNMCD Târgovişte 1

Bibliografie
1. Olteanu, Gheorghe, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2005, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2006, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=3525 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
2. Olteanu, Gheorghe, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2003, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2004, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=2367 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
3. Diaconescu, Petre, Cercetarea arheologică a habitatului urban târgoviştean, Valahica, XX, Târgovişte, 2007, 197, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=120915-cercetarea-arheologica-a-habitatului-urban-targovistean--valachica-studii-si-cercetari-de-istorie-si-istoria-culturii-complexul-national-muzeal-curtea-domneasca-targoviste--20-2007 [Publicaţie]
4. Olteanu, Gheorghe; Cârstina, Ovidiu, Căprăroiu, Denis, Repertoriul Arheologic al județului Dâmbovița, II (N-V), Cetatea de Scaun, Târgovișțe, 2003, 74-75, p. 85 [Repertoriu arheologic]
5. Diaconescu, Petru, Arheologia habitatului urban Târgoviștean. Secolele XIV-XVIII, Cetatea de Scaun, Târgovişte, 2009, 51-54 [Publicaţie]
6. Moisescu, Cristian, Monumente istorice și de artă, Editura Meridiane, București, 1979, 86-87 [Publicaţie]
7. Stoicescu, Nicolae; Moisescu, Cristina, Târgoviștea și monumentele sale, Editura Litera, București, 1976, 195-198 [Publicaţie]
8. Năstase, Mihai, Fișă analitică de evidență, Târgovișțe, 2020 [Fişă de sit]
 
Fotografii sit