Au fost identificate patru amenajări, fiecare având câte o vatră construită pe pat de cărămizi. Toate vetrele prezintă urme de ardere puternică şi îndelungată. Din cauza distrugerilor suferite nu se poate preciza cărui tip de complexe aparţineau aceste vetre. Cel mai probabil ele făceau parte din amenajarea unor locuinţe cu structură de lemn. Datorită situaţilor stratigrafice în care acestea au fost surprinse, se consideră că sunt complexe databile anterior trasării străzii ca atare, eventual, la vremea aceea (probabil început de sec. XVI) actuala stradă să fi fost doar un drum pe lângă palisadă.

Pe toată lungimea străzii Gabroveni, pe partea sudică a acesteia, a fost identificată o palisadă din lemn. Aceasta a fost identificată şi în săpăturile din 1953 şi în 2008. Fortificaţia este alcătuită din trunchiuri de copaci cu lungimea maximă surprinsă de 1,70 m şi cu diametrul cuprins între 0,30 şi 0,50 m, fixaţi într-un şanţ. Într-un singur loc a fost posibilă observaţia că palisada era alcătuită din două rânduri de astfel de trunchiuri de copaci. Datarea în sec. XVI poate fi acceptată pe baza mărturiilor documentare (e.g. Pierre Lescalopier), care menţionează că oraşul era înconjurat de trunchiuri de copaci.

Zidul de incintă al curţii domneşti, realizat din cărămidă legată cu mortar, are o lăţime medie de cca. 0,70 m şi este întărit cu contraforţi, dispuşi la intervale regulate unul de celălalt. Şi acest zid a putut fi urmărit pe toată lungimea străzii Gabroveni, el urmând traseul palisadei, pe care o şi suprapune de multe ori.

În majoritatea secţiunilor şi casetelor, cercetate pe traseul străzii Gabroveni, au fost identificate porţiuni aparţinând „podului de lemn”. Strada podită cu lemn este realizată din scânduri (0,30 – 0,40 m lăţime, 0,06 m grosime şi o lungime păstrată de cca. 1,30-1,40 m). Scândurile sunt susţinute de bârne, dispuse paralel cu axul lung al străzii (dimensiuni medii 0,10 x 0,10 m). Scândurile erau fixate prin cuie din lemn, cu diametrul de cca. 3 cm. Pe marginea podirii, în unele locuri au fost observaţi pari.

Cercetarea zonei de la S de zidul de incintă al curţii domneşti a dus la descoperirea mai multor clădiri care au fost adosate la zid, când acesta îşi pierduse funcţia, după parcelarea curţii domneşti la sfârşitul secolului al XVIII-lea. Clădirile sunt realizate din cărămidă legată cu mortar şi au diferite dimensiuni, deschiderea la stradă variind de la o clădire la alta. Orientarea este însă generală: N-S.