Informaţii despre sit
Localizare   Afişează pe harta României *
Cod RAN   179132.69
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice) Lista Monumentelor Istorice din 2010   B-II-m-A-19048
Nume   Hanul Gabroveni de la Bucureşti (Hanul Hagi Tudorachi)
Județ   Bucureşti
Unitate administrativă   Municipiul Bucureşti
Localitate   Bucureşti
Adresa   Str. Lipscani 86-88,Gabroveni 51-53
Reper   Clădirea denumită Hanul Gabroveni se află în Centrul istoric, având la sud strada Gabroveni şi la nord strada Lipscani.
Categorie   locuire
Tip   aşezare
Descriere   Clădirea care este acum denumită Hanul Gabroveni nu a purtat de fapt niciodată acest nume, de la construire şi până la redactarea primei liste a monumentelor, în anul 1976. Ea era cunoscută sub numele de hanul Hagi Tudorache. După marele incendiu din aprilie 1847, Constantin Hagi Tudorachi (fiul lui Tudor), cumpără proprietăţile unor vecini armeni (Hagi Kervorok şi Hagi Agop) şi, posibil, cea a lui Ghinea Şalvaragiul, construind actuala clădire a hanului (la nivel de pivniţe şi parter), înaintea anului 1852, când ea deja apare pe planul Borroczyn.
În cele trei campanii de cercetare au fost identificate urme de locuire din sec. VI-VII p. Chr, o aşezare din sec. XV-XVII şi o construcţie din sec. al XVIII-lea.
Observații   Primele cercetări arheologice au fost efectuate între anii 1967 şi 1974, în interiorul fostului „Han Hagi Tudorachi”, de către Panait I. Panait. În anul 2008 a fost realizată o săpătură arheologică pe tot traseul străzilor Lipscani şi Gabroveni, cu această ocazie fiind surprinsă prezenţa unei intrări vechi în pivniţă, dinspre strada Lipscani.
În campania anului 2010 au fost efectuate opt secţiuni arheologice şi zece casete, fiind urmărită stabilirea planimetriei acestei clădiri, datarea ei cât mai strictă şi stabilirea eventualelor etape constructive şi recuperarea eventualelor complexe arheologice mai vechi.
Data ultimei modificări a fişei   28.09.2022
 
Descoperiri în cadrul sitului
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Atestare documentară Cultura/ Faza culturală Descriere/ Observații Cod LMI
Aşezare  Epoca migraţiilor (sec. VI-VII)   Ipoteşti - Cândeşti

În stratul de moloz au fost descoperite mai multe fragmente ceramice aparţinând sec. VII - VIII (cultura Ipoteşti-Ciurel) -posibil ca în zona curţii de pe Lipscani 88 şi Gabroveni 53 să existe un orizont arheologic din această perioadă.

 
Aşezare  Epoca medievală (sec. XV - XVII)    

Au fost descoperite complexe cu un caracter modest, putând fi considerate gropi menajere, sau pivniţele unor construcţii supraterane, care ar jalona traseele a două uliţe medievale, ale căror trame au fost moştenite de străzile Gabroveni şi Lipscani. Ele marchează etapa medievală a oraşului Bucureşti, în care locuinţelor erau realizate din lut şi lemn.

Vecinătatea Curţii Domneşti nu a determinat un nivel ridicat de urbanizare sau o stabilitate ridicată a locuirii din evul mediu.



Vecinătatea Curţii Domneşti nu a determinat un nivel ridicat de urbanizare sau o stabilitate ridicată a locuirii din evul mediu.
 
Han  Epoca medievală târzie (sec. XVIII)    

Hanul era o construcţie cu două corpuri de pivniţă. Peste acestea era ridicat cel puţin un parter, cu cel mai probabil rol comercial. Comunicarea între ele era realizată pe sub două arce dublouri, păstrate încă în structura montantului dintre pivniţe. Cele două pivniţe erau acoperite cu bolţi semicilindrice, acum dispărute începând de la nivelul naşterii lor. Construcţiile din această etapă au fost realizate temeinic, din cărămizi de epocă bine lucrate. Este foarte probabil ca, în această etapă să fi existat deja o aliniere a clădirilor din această zonă. O altă pivniţă la fel de veche, identificată parţial la nivel de fundaţii şi de elevaţii, a funcţionat tot în sec. al XVIII-lea. Probabil, în cursul sec. al XVIII-lea şi în prima jumătate a sec. al XIX, pe locul Hanului Hagi Tudorachi au funcţionat două clădiri, independent una de cealaltă. Pe locul curţii actuale se aflau alte două construcţii subterane, independente de acestea: una era aliniată la frontul de clădiri de pe strada Lipscani, iar cealaltă era aliniată la frontul de pe strada Gabroveni. Aceasta din urmă avea aproximativ 20 de metri lungime, iar peretele său de V se mai păstrează şi acum. În depozitul de moloz creat prin demolarea parţială a pivniţei au fost descoperite fragmente de olane şi de cahle-placă micasate cu faţa închisă. Aşadar, încăperile de locuit supraterane aveau acoperiş din ţiglă şi erau dotate cu sobe cu cahle.

 
 
Cercetare
  Tip An Observații Colectiv Instituţii
1. cercetare preventivă 2010
Nume Prenume Rol
LUPU Emil
ISOPESCU Raluca
MOISE Cosmin-Gheorghe
SANDU Ciprian
Instituţia Rol
Institutul Național al Patrimoniului 1
2. cercetare sistematică 1974
Nume Prenume Rol
PANAIT Panait I. 1
Instituţia Rol
Muzeul Municipiului Bucureşti 1
3. cercetare sistematică 1967
Nume Prenume Rol
PANAIT Panait I. 1
Instituţia Rol
Muzeul Municipiului Bucureşti 1

Bibliografie
1. Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis/16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, vol. I, București, 2004, 545, poz. 1335 [Ordin MCC] (sursa fişei de sit)
2. Lupu, Emil, Cronica cercatărilor aheologice din România, campania 2010, CIMEC- Institutul de Memorie Culturală, Bucuresti, 2011, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=4626 [Publicaţie]
3. Stoicescu, Nicolae, Repertoriul bibliografic al monumentelor feudale din Bucureşti, Basilica, București, 2017 [Publicaţie]
4. Ignat, Theodor et alii, Studiu Arheologic. PUZ Sector 3 al Municipiului București, 2018 [PUG]